Leapșa literară – autori români contemporani

Există o leapșă între bloggeri care circulă de ceva timp, cu subiectul ”Autori Români Contemporani”; iată că a ajuns și la mine, deși nu-s unul, ci doar un scriitor cu blog de auto-prezentare. Dar cum a venit de la alt scriitor, Mihai Alexandru Dincă – aici, am acceptat-o. Nu cred că a ieșit tocmai ce avea în minte autorul original (apropo, cine-o fi?) și cu certitudine, cu mult mai multe poze decât la precursori (dar ce-i un text fără o imagine?). Până la urmă, aceasta e datoria mea de autor de literatură fantastică: să alterez ceea ce primesc și să nu mă supun regulilor…

  1. Primul autor român contemporan – ce carte ai citit?

Ei, la această întrebare mă voi lungi cel mai mult, fiindcă răspunsul variază în funcție de ce înțelegem prin carte, respectiv contemporan. Continuă lectura

Top 10 scriitori de SF

Firește, topul de mai jos este subiectiv și nu are pretenții să fie universal valabil; nu este decât o opinie și nu are nici intenții academice, deci nu intră prea adânc în detalii livrești. Ca grilă de valori, eu personal am următoarea piramidă:

  1. ideile originale,
  2. acțiunea bine prinsă în cuvinte,
  3. stilul natural sau artistic, dar fără a aluneca în fițe,
  4. personajele memorabile;

Pentru top am ținut cont și de impactul autorilor asupra SF-ului în general (altfel era diferit), dar nu am luat în calcul (și nu doar că voi refuza întotdeauna, dar și consider abordarea greșită) criterii extra-literare, fie ele politice, de gen, culoare sau alte elemente la modă mai recent Continuă lectura

10 sfaturi de la un debutant către ceilalți începători

Să vedem ce am învățat eu din experiența scrierii primului roman, (dând singur cu capul de prag), sub forma unui decalog al începătorului de roman: 10 sfaturi pe care să le citească și ceilalți debutanți ca mine și să scutească niște nervi.

  1. Nu începe direct cu roman!

Deși există destui care o cred, de fapt nimeni nu se naște scriitor bun. Unii au un potențial, alții nu, iar asta se vede și cizelează prin interacțiunea cu cititorii. Dacă pornești cu roman, vei munci 6 luni sau un an și la final rezultatul nu va fi suficient de bun, iar atunci ce faci? Te apuci să-l rescrii? Îl arunci la coș? Mai bine scrii o povestire, vezi ce a plăcut și ce nu; scrii alta și vezi de data aceasta cum e, și tot așa până când ești destul de rodat. Abia atunci merită să te apuci de roman, asta dacă ții la timpul tău. Continuă lectura

Suntem noi arheopterixul literaturii?

Da, prin noi mă refer chiar la tine și la mine, cei care citim și scriem SFFH. Cât despre Arheopterix, cred că vă amintiți din școală că este terapodul strămoș al clasei aviare actuale. Iar în privința dinozaurilor treaba stă cam așa: au stăpânit lumea, au avut printre ei coloși uimitori, dar au dispărut cu desăvârșire de pe fața Pământului. Excepție au făcut cei dintr-un grup minor și prea puțin important la vremea lor, dar care au evoluat în păsările actuale; drept urmare sunt și acum printre noii stăpâni ai Terrei, mamiferele, în mii și mii de forme superbe și perfect adaptate la cele mai inimaginabile medii. Continuă lectura

UMANITATEA ÎN SF. CINE ESTE OM ȘI CINE NU?

Ce este omul? Întrebarea fundamentală, care ne frământă de milenii, a fost rezolvată cu ușurință de religie prin ideea de suflet: creaturile cu suflet sunt oameni, cele fără nu. Această definire a început însă să se sfărâme odată cu dezvoltare spiritului științific și, de vreo 2-300 de ani, ne-am găsit din nou goi în fața infinitului, fără o definiție clară pentru noi înșine. Iar pentru noi, cititorii de SF, situația e și mai grea, căci au apărut numeroși noi candidați posibili la această calitate: androizi, cyborgi, clone, AI-uri, roboți inteligenți, extratereștri. Continuă lectura

Părere de cititor: Top 10 reguli pentru o carte FSF foarte bună

Scriitor de FSF sunt de foarte puțin timp, dar cititor sunt de vreo 27 de ani, timp în care am lecturat probabil mii de cărți, bune și proaste, de la cele rusești din anii ‘50 la cele postmoderniste finlandeze din ziua de azi. De aceea am devenit în prezent foarte, foarte mofturos, ceea ce nu mă împiedică să mă pot încă entuziasma atunci când dau de câte o carte ce mă absoarbe și mă fascinează. Iar asta încă mi se întâmplă mai des la FSF decât la literatura mainstream și am ajuns să mă întreb: ce este specific unei cărți FSF foarte bune? Continuă lectura