”Flamura neagră” – recenzii

Întotdeauna am considerat că cel mai bine despre o carte vorbesc cititorii ei, așa că voi grupa în acest articol recenziile despre romanul meu grimdark epic fantasy ”Flamura Neagră”. Citește în continuare „”Flamura neagră” – recenzii”

Reclame

Antologia prozei românești science-fiction

La Gaudeamus 2018 s-a lansat la Editura Paralela 45 o antologie care reunește o selecție foarte reușită de povestiri SF românești, alături de care este inclus și cyberpunk-ul meu ”Hoțul de Moarte”.

Așadar, a 4-a antologie din care fac parte 🙂 Citește în continuare „Antologia prozei românești science-fiction”

Kanjerii în volum

La Gaudeamus o să găsiți și romanul meu grim fantasy ”Flamura Neagră” – prima carte din Cronicile Kanjere (vor fi 2 deocamdată, a doua la anul – altele în funcție de cererea publicului). Cartea apare la Editura Vremea, în colecția Icar gestionată de Michael Haulică, și are peste 400 de pagini. Mai multe detalii vă mai dau pe măsură ce le obțin. Ce pot spune acum e că pe 17 noiembrie, între orele 18.00 și 19.00, voi fi la standul Vremea de la Gaudeamus, ca să schimbăm o vorbă dacă vreți.

O puteți cumpăra de aici Citește în continuare „Kanjerii în volum”

Red Dead Ten

 

Pentru cei dintre voi care citiți în engleză, ați ratat o parte dintre povestirile mele sau pur și simplu vreți să le recitiți pe cele mai bune, nimic mai simplu!

Am ales 10 dintre ele (aveți lista mai jos), le-am tradus (eu personal, deci sunt fix ce a vrut autorul să zică) și le-am împachetat într-un volum în engleză, pe care o să-l găsiți ca ebook gratuit pe Smashwords și la toți retailerii pentru care este agregator (iBooks, Barnes&Nobles, Kobo, Scribd etc.). Gratis? Da, am decis că doresc să ofer acest ebook la liber oricui vrea să mă citească (motiv din care nu mă veți găsi pe Amazon, care nu permite gratuități – ceea ce nu înseamnă că nu puteți să-l citiți pe Kindle – pe Smashwords e și în format mobi). Citește în continuare „Red Dead Ten”

Cele mai frumoase povestiri SF&F 2017

Azi s-a lansat la Bookfest nu doar o nouă colecție de SF&F românesc (ed. Vremea – colecția ICAR), ci și primul volum din ceva atât de natural afară că nu poți decât să te minunezi de lipsa lui din peisajul autohton: o antologie de ”Best of” pe anul trecut (în română ”cele mai frumoase”). În care sunt și eu prezent, cu povestirea science-fantasy post-apocaliptică ”Lunaticul” (apărută anul trecut în ”Helion”).

O puteți comanda de aici Citește în continuare „Cele mai frumoase povestiri SF&F 2017”

”God Tears”

”If we ever do meet a deity, will we be able to communicate with them? And, should we?”

Prima mea povestire scrisă direct în engleză, un SF de prim-contact (”God Tears”), tocmai a apărut în ”APHELION” din SUA (Issue 226 – March 2018), rubrica ”Long Fiction” (și primul nume de pe copertă 😀). Vă aștept părerile pe forumul lor sau aici!

O puteți citi integral online, aici: link Aphelion
Citește în continuare „”God Tears””

Buncărul

 

Doar șase zile au trecut până am dezgropat eu hâdul adevăr, blestemata cruzime a puterilor care moțăie în beznă, așteptând ca nesăbuința oamenilor să le trezească. Șase. Mult? Puțin? N-aș putea spune, însă aici, în negura din acest buncăr nenorocit, mie mi-au părut veșnicie și clipă totodată. Ha! Bine zis. Cât de bine descrie tot ceea ce s-a întâmplat și se va întâmpla și-n continuare: clipă și veșnicie totodată. Dar să începem cu începutul… Citește în continuare „Buncărul”

Debarcare pe Kawa

În numărul septembrie 2016 al revistei (tipărite) ”Știință și Tehnică” a apărut povestirea mea military scifi ”Debarcare pe Kawa”, un text alert, cu multă acțiune, populat cu arkpanzere, saltniki și norbalene. Sper să vă placă! Iată un teaser, adică începutul povestirii:

— Mineeee! răcni ”Drama” și trase disperată de manșă.

Arkpanzerul se opri din senin cu un scrâșnet metalic asurzitor și îngenunche pe-o parte, cu botul în noroi. Jaq se roti zăpăcit prin protgel, se împinse scurt în picioarele arkdantei ițite din cupola de deasupra capului său și se lovi de afet, scăpând un icnet de durere. Citește în continuare „Debarcare pe Kawa”

Top 10 scriitori de SF

Firește, topul de mai jos este subiectiv și nu are pretenții să fie universal valabil; nu este decât o opinie și nu are nici intenții academice, deci nu intră prea adânc în detalii livrești. Ca grilă de valori, eu personal am următoarea piramidă:

  1. ideile originale,
  2. acțiunea bine prinsă în cuvinte,
  3. stilul natural sau artistic, dar fără a aluneca în fițe,
  4. personajele memorabile;

Pentru top am ținut cont și de impactul autorilor asupra SF-ului în general (altfel era diferit), dar nu am luat în calcul (și nu doar că voi refuza întotdeauna, dar și consider abordarea greșită) criterii extra-literare, fie ele politice, de gen, culoare sau alte elemente la modă mai recent Citește în continuare „Top 10 scriitori de SF”

Omăt roșu în Kaperka

Viscolul urlă dușmănos și-l potopi cu zăpadă, iar bărbatul își adună mai tare în jurul cefei mantaua zdrențuită de vânător de munte și strânse stoic din dinți, tăcut. Se mai împinse încă o dată în ușa grosolană din lemn negeluit și aceasta cedă în sfârșit, cu un oftat de aer călduț și rău-mirositor. Baraca pe jumătate îngropată-n permafrost îl înghiți nesățioasă.

— A venit Codreanu? Adă-l încoa!

Bărbatul micuț se încordă, mijind ochii pentru a se obișnui cu penumbra apăsătoare, cleioasă parcă în contrast cu strălucirea orbitoare a nămeților de afară. Încleștă pumnii osoși, dar le văzu fețele și se mai liniști: ochi dușmănoși ca totdeauna, dar fără acea sclipire jucăușă a răutății din momentele când îl miștocăreau din cauza numelui. Un infanterist cu față de brută îl înhăță de-un cot și-l trase spre opaițul ce pîlpâia în colț, Citește în continuare „Omăt roșu în Kaperka”

Tâlharii din Yzandjan

Awwabegul împinse cu vârful încovoiat al papucului grămada de sfărâmături metalice și se strâmbă dezgustat. Privi spre cerul verzui încărcat de nori și mârâi din nou: nu-i plăcea deloc această provincie de graniță, umedă și rece, și ar fi preferat să se afle în însoritul Akkash, unde nu ploua decât dacă voia Împăratul. Care, din fericire, nu voia niciodată. Se întoarse spre caretă, sări greoi peste băltoacele maronii, ținându-și cu grijă ridicate poalele caftanului, și mârâi sictirit prin barba deasă:

— Câte?

Căpitanul micuțului grup de străjeri băștinași, un slăbănog jalnic de ponosit pentru un supus al imperiului, ridică umil din umeri:

— Cetăți-de-zbor? Șase până acum, mărite Saferi-sey. Citește în continuare „Tâlharii din Yzandjan”

Lamă albă, tăiș negru

Își pipăi confuz vestonul zdrențuit. Era ud. Sânge? Apă? Sevă? Trase adânc în piept aerul fetid: mirosea a junglă, moarte și putreziciune, dar nu și a sânge. Ghemuit în patru labe, așteptă nemișcat câteva clipe să i se obișnuiască ochii cu întunericul aproape absolut. Două-trei raze firave scurse din sus în jos, topite în umezeala densă. Pereți de cavernă acoperiți gros cu o colcăială moale de liane, scârțâind a viață de insecte. Să fi ajuns înapoi în Boca del Diablo, unde începuse toată blestemăția?

Întinse mâinile în față, temător, și începu să înainteze încetișor prin mâzga caldă. Palmele-i poposiră pe un morman de obiecte tari, alunecoase, mai înalt decât putea el simți. Apucă unul dintre ele și-l roti, trecându-și degetele peste orbite și măsele. Îl aruncă înapoi și luă altul, cu fruntea sfărâmată înspre înăuntru de-o lovitură feroce. Femei și copii. Nu, asta nu era aceeași peșteră, sau cel puțin nu în același ”atunci”. Citește în continuare „Lamă albă, tăiș negru”

10 lucruri descoperite ca debutant

Să vedem ce am învățat eu din experiența scrierii primului roman, (dând singur cu capul de prag), sub forma unui decalog al începătorului de roman:

  1. Nu începe direct cu roman!

Deși există destui care o cred, de fapt nimeni nu se naște scriitor bun. Unii au un potențial, alții nu, iar asta se vede și cizelează prin interacțiunea cu cititorii. Dacă pornești cu roman, vei munci 6 luni sau un an și la final rezultatul nu va fi suficient de bun, iar atunci ce faci? Te apuci să-l rescrii? Îl arunci la coș? Mai bine scrii o povestire, vezi ce a plăcut și ce nu; scrii alta și vezi de data aceasta cum e, și tot așa până când ești destul de rodat. Abia atunci merită să te apuci de roman, asta dacă ții la timpul tău. Citește în continuare „10 lucruri descoperite ca debutant”

Expresul de Alabama

— Dar intrați odată! șuieră către ei bărbatul de dincolo de ușa întredeschisă.

Theo tresări, surprins. Dădu să spună ceva, însă citi teama din ochii soției sale și renunță, așa că nu-și mai încuie mașina, ci înhăță geanta de pe banchetă și se grăbi către bisericuță trăgând-o în spatele său pe Jen.

Gazda trânti ușa și le aruncă o căutătură nemulțumită. Citește în continuare „Expresul de Alabama”